Thursday, March 26, 2009
Prieten de drum
Şi ne intalnim din nou, vechi prieten. Rablagit de greutatea cochiliei în care ai decis să te ascunzi. Cinci dimineaţa, ridică-te de pe scaun, se închide baraca, vine fluxul. Ai aşteptat în van cer mai senin. "Good things come to those who wait". Nu simţi soarele pe cocoaşă şi nici când te strig, ai uitat să priveşti înapoi. Aşadar, continuă-ţi drumul lăuntric, printre dune, tot înainte... căci un singur şir de urme pe nisip va rămâne.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
2 comments:
Mai important e sa mergi decat sa te opresti. De ce asteptare in van? Cine iti decide viitorul mai mult ca tine? Pasii raman daca nu va bate vantul. Iar dunele se schimba mereu. Vezi sa nu ma ratacesti... Cochilia e mai usoara dusa in 2, iar soarele incalzeste atat cat vrei. Iti conduci propria lume
Good things come to those who feel the taste of a very black lip on a very blueish morning.
Post a Comment