zdrenţe

pete de cafea, curul păros al prietenului sau al de ce nu, al prietenei, fierul de călcat, miros de noapte târzie. Îs lucruri pe care le lăşi în urmă dimineaţa, sforăind pe pat. Lucruri care te vor aştepta la întoarcere, la fel de somnoroase, bâjbâind dupa atenţia ta.

-ţi tragi o idee, asemeni unui ciorap, peste capul piciorului. Îi preferi vitregiţi de Satan Von Textil, chiar dacă ţi se văd leguminoasele. De ce le purtaţi întregi ? Încâlceşti repede degetele libere lângă celelalte, să nu se vadă pe unde intră lumina... doar nu vrei să fie arse pe rug pentru blasfemie.

Oamenii în genere sunt nişte desfrânaţi... adică nu au frâne la trotinetă, sau sunt slăbite. Aleargă cu ele pe străzi şi trecut. Astăzi am descoperit că există şi un Cristos al Trotinetelor, acelaşi care cu palma lui vindecă rănile dintre cracii fumeilor. Dar asta îi o altă poveste...